Fertilizarea de iarna la capsuni si arbusti

Fertilizari de iarna la capsuni, zmeur, mur , coacaz, afin si alti arbusti

Fertilizarea de iarna este o veriga importanta in tehnologiile de cultura din horticultura care poate fi decisiva in ce priveste productia de fructe din sezonul urmator de recoltare.

Am scris acest articol deoarece in aceasta perioada este preocuparea principala a producatorilor de fructe mici care aproape zilnic ne solicita telefonic pentru acest domeniu. Vom incerca sa raspundem succint la principalele intrebari primite in acesta perioada pe fiecare cultura.

Arbustii fructiferi la care ne referim in acest articol sunt: zmeurul, coacazul negru si rosu, murul, afinul, lonicera, aronia, agrisul si goji.

Fertilizarea de iarna se mai numeste si fertilizarea de baza in literatura de specialitate deoarece in multe cazuri este momentul ideal pentru a aproviziona solul cu principalele elemente nutritive de care au nevoie plantele mai ales cu cele mai greu solubile: fosfor, potasiu, magneziu si alte elemente.

1. Cand se poate aplica fertilizarea de iarna la capsuni si arbusti?

Totul depinde de factorii climatici si de sol precum si de ingrasamintele folosite.

La culturile care urmeaza sa fie plantate in primavara fertilizarea se face cu gunoi de grajd fermentat prin inorporarea in aratura odata cu pregatirea terenului pentru plantare.

Fertilizarea cu ingrasaminte complexe la aceste culturi se poate face dupa plantare imediat inainte de irigare.

Fertilizarea la culturile deja existente fertilizarea cu gunoi de grajd fermentat se poate face in orice perioada din iarna, ideal inainte de caderea precipitatiilor sub forma de ninsoare sau ploaie pentru evitarea pierderii azoltului prin evaporare.

Fertilizarea cu ingrasamintele complexe tip N-P-K se face cel mai recomandat in luna februarie in mustul zapezii adica in momentul in care zapezile se topesc masiv si solul se dezgheata, astfel ingrasamintele vor patrunde usor in sol.

2. In ce doze fertilizam la capsuni si arbsuti in acesta perioada.

Fertilizarea cu gunoi de grajd (bovine) fermentat

La capsuni fertilizarea cu gunoi de grajd se poate face pe toata latimea intervalului in doze echivalent de 1-2 kg gunoi /planta.

La arbusti gunoiul de grajd se aplica de obicei pe banda randului pe o latime de 1 m in jurul plantelor in doze la 4-5 kg gunoi fermentat la un metru liniar de rand. Dupa primii 2-3 ani doza poate creste pana la 8-10 kg ingrasamant organic/planta treptat in functie de varsta plantei.

Fertilizarea cu ingrasaminte complexe N-P-K 16-16-16.

Dozele recomandate imediat la plantare sau primul an de la plantare trebuie sa fie mici: 10-15 gr/planta la capsuni si 15-20 gr/planta la arbusti fructiferi dupa care cresc la 20-25 gr/planta la arbusti.

La capsuni in anii de rod (anul 2 si 3) doza fertilizarii de baza trebuie sa fie de 20-25 gr/planta pe o raza de 15-20 cm in jurul plantelor.

La arbustii fructiferi dupa primii 2-3 ani de la plantare dozele cresc pana la 30-35 gr/planta la arbustii sub forma de tufa sau aceeasi doza pe un metru liniar de teren si pe o latime de 0,5-0,8 m de rand. Incepand din anul 4-5 dozele medii recomantate sunt de 40-50 gr/planta sau ml in functie de fertilitatea solului.

Important!!! Daca se folosesc ingrasamintele organice (gunoi de grajd sau altele) la fertilizarea de baza nu se vor folosi suplimentar ingrasamintele chimice deloc sau in doze injumatatite avand in vedere disponibilitatea mai greoaie a ingrasamintelor solide de grajd.

3. Cum administram ingrasamintele chimice sau organice

Acest aspect este foarte important deoarece administrarea incorecta poate duce la arsuri sau distrugerea plantelor.

Ingrasamintele chimice sub forma de granule se administreaza uniform pe rand in jurul plantelor pe o raza de 10-15 cm la capsuni pana la 20 cm in anul 2-3. Pe frunze nu trebuie sa ramana granule de ingrasamant deoarece vor determina arsuri.

La zmeur si mur dupa primul an de la plantare cand s-a format randul complet fertilizarea se face in lungul randului pe o latime de 0,6-1 m in functie de latimea benzii fructifere. In primul an se administreaza doar in jurul plantei.

La coacaz, afin, agris si alti arbusti sub forma de tufa ingrasamantul se administreaza in jurul plantelor pe o raza de 20-50 cm in functie de varsta plantelor.

Important!!! Granulele trebuie sa fie aplicat in asa fel incat sa fie rasfirate pe sol, sa nu fie concentrate aproape de radacina, adica sa nu se suprapuna mai multe granule, deoarece pot determina arsuri la radacini.

Gunoiul de grajd fermentat se poate aplica pe toata suprafata dintre randuri la capsuni si pe o banda de 1 m in jurul plantelor la arbustii fructiferi.

In functie de provenienta gunoiului dozele se stabilesc in functie de fertilitatea solului si de cultura.

Important!!! Gunoiul de grajd nu trebuie sa contina rumegus deoarece acesta poate aduce substante toxice in sol.

4. Eficienta ingrasamintelor chimice pe diferite tipuri de sol

Ingrasamintele complexe mai ales cele clasice N-P-K 15-15-15 sau 16-16-16 sunt mai greu solubile in special fosforul si potasiul.

In plus fosforul poate ramane fixat in sol pe solurile foarte acide si bazice si mai ales pe cele argiloase. In acest caz folosirea ingrasamintelor organice mai ales a celor sub forma de suspensii pot fi mult mai eficiente decat ingrasamintele complexe.

O alta varianta utila pentru aceste terenuri si mult mai eficienta este utilizarea ingrasamintelor hidrosolubile prin sistemul de irigare. Chiar si pe solurile nisipoase si cu pH ul aproape neutru pot fi o alternativa mai buna avand in vedere pierderile mult mai mici prin levigare in sol sau fixare in sol.

Deasemenea ingrasamintele foliare pot aduce un aport important in plante in ce priveste microelementele indisponibile in sol sau chiar macro-elementele care sunt mai greu disponibile. Fertilizarea foliara nu inlocuieste fertilizarea la sol insa ajuta plantele sa extraga mai usor elementele nutritive din sol si poate aduce un spor de productie de 20-30 %.

Important!!! Nu se recomanda fertilizarea unilaterala: cu un singur element nutritiv sau cu o singura forma de ingrasaminte: ingrasaminte chimice, organice sau foliare. Cel mai eficient si sigur mod de fertilizare este prin combinarea celor 3 tipuri de ingrasamant.

La aplicarea ingrasamintelor chimice este important ca acestea sa fie rapid incorporate in sol prin ploaie, topirea zapezii sau prelucrarea solului altfel azotul se va evapora in atmosfera.

PEPINIERELE HIDA – O ECHIPA DE SPECIALISTI VA STA LA DISPOZITIE.

Print Friendly